Anul 2011 a consemnat o premieră pentru baschetul din România. Pentru prima dată în istoria sportului cu mingea la coș din țara noastră a fost organizată o ediție a Campionatului European U18 feminin - Divizia A.

Astfel, în luna august, Oradea a fost invadată de o serie de jucătoare de mare perspectivă, câteva dintre ele urmând fără îndoială să devină noile staruri ale competițiilor de anvergură de pe bătrânul continent. Dintre aceste jucătoare s-a ridicat belgianca Emma Meesseman, cea care a fost desemnată cea mai bună jucătoare (MVP) a competiției.

Ceea ce respectivul premiu, cum nici titlul european cucerit, nu a avut posibilitatea să recompenseze se referă la frumusețea acestei tinere. Din toate punctele de vedere Emma ne-a încântat pe toți. Fie că vorbim despre jocul în sine, atitudine, aspect sau inteligență (în teren și afara acestuia). Am avut posibilitatea de a vedea doar câteva ore dintr-o carieră ce se anunță a fi una strălucitoare, pe care o poate trăi o tânără excepțională ce a ales calea baschetului.

TotalBaschet vă oferă un interviu eveniment pentru a rememora amintiri plăcute celor care au fost prezenți vara trecută la Campionatul European U18 feminin respectiv pentru a-i familiariza pe cei ce încă nu au avut șansa să o vadă, cu Emma Meesseman.

Emma alături de mama ei, Sonja Meesseman Tankrey

Cât de mult te-au influenţat părinţii tăi, sportivi de performanţă, în decizia de a face sport şi a urma o carieră baschetbalistică?

Eu am început să joc baschet pentru că iubesc acest joc, dar şi pentru ca vreau să o întrec pe mama! Mama mea a câştigat Cupa Belgiei de multe ori şi a fost desemnată o dată sportiva anului în Belgia. (acum cred ca mi-am atins obiectivul de-a fi mai bună decât ea! [glumeşte Emma]

Însa părinţii mei nu m-au forţat niciodată să joc baschet. Baschetul a fost opţiunea mea!

Vorbeşte-ne puţin despre mama ta si cariera ei. Ce rezultate a obţinut în campionatul belgian? Dar cu echipa naţională? Ce perioadă a jucat in naţionala belgiană?

Pe mama n-am văzut-o niciodată jucând. S-a retras când era însărcinată cu mine, aşa că nu vă pot spune cum juca. Dar ştiu că a câştigat Cupa de vreo 7 ori, iar cu naţionala a avut vreo 76 de selecţii - vreau şi eu să ajung la atâtea...

La ce vârstă ai început să joci baschet?

Am început pe la 5-6 ani, deci destul de devreme.

La ce cluburi ai jucat?

Până acum am jucat pentru Ieper, oraşul unde locuiesc. Dar n-am jucat doar cu fetele, am început baschetul într-o echipă de băieţi, „Raching Ieper”, după care a trebuit să trec la „Dames Ieper” care acum se numeşte „Crack Blue Cats Ieper”.

Când ţi-ai dat seama ca poţi face cariera în baschet? Care au fost primele indicii că aceasta poate fi calea ta în viaţă?

Copil fiind, nu mi-am închipuit ca pot ajunge până unde am ajuns deja. Era un vis să fac din baschet o carieră în viaţă, dar cred că fiecare copil visează asta, şi la mai mult chiar!

Prima data când am fost selectată in echipa naţională mi-am zis: "Hmm, ştiu ca pot!" Dar am ştiut şi ca mai aveam mult de progresat, ceea ce cred că am şi făcut...

Dar nu m-am gândit niciodată serios la o carieră, doar că anul acesta, când a trebuit să mă decid ce voi studia şi am văzut că mulţi jucători aleg sportul drept carieră, m-am aflat foarte foarte aproape şi eu, de visul meu...

Cum e să fii o baschetbalistă atât de apreciată? Câte ore te antrenezi pe zi individual sau cu echipa?

Până anul trecut făceam 3 antrenamente pe săptămână, dar în acest an am trecut la 4 antrenamente - am ajuns la un echilibru perfect pentru mine, deoarece combin antrenamentele cu studiul.

Ca fetiţă, ce sacrificii ai făcut pentru a ajunge să joci la acest nivel?

Sacrificii - un cuvânt foarte mare, sună de parcă aş regreta că joc baschet la acest nivel, ceea ce  nu e deloc adevărat. Desigur, sunt diferenţe între viaţa mea şi cea a celorlalţi. Cred că viaţa socială e diferită, când prietenii mei ies în oraş să se distreze, eu nu pot să merg, fiindcă ori am antrenament, ori am meci. Dar clipele frumoase pe care le am la baschet compensează totul! Nu-mi lipseşte niciodată distracţia.

Cum îţi împarţi timpul între baschet şi şcoală? E posibil să reuşeşti şi la şcoală şi la baschet?

Am un principiu: şcoala e mai importantă decât baschetul. Ştiu că îmi va folosi mai mult şcoala decât sportul. Dar faptul ca ŞTIU asta şi că AM DECIS astfel, singură, nu înseamnă că îmi şi PLACE. Inima mea aparţine baschetului...

Combinaţia şcoala şi baschet funcţionează foarte bine, din fericire am statut de sportivă de top, ceea ce mă ajută foarte mult...

Ştim că ai terminat liceul şi că acum eşti la facultate. În ce domeniu îţi vei lua licenţa?

Momentan studiez Educaţia Fizică, ceea ce va dura 5 ani, dar poate să dureze şi mai mult, sau pot să studiez la distanţa. Sunt studentă la Bruxelles, în capitală.

Ce părere ai despre nivelul baschetului feminin din Belgia? Cât de performant este baschetul belgian în Europa per total(la nivel juvenil şi de senioare)?

Ei bine, am luat aurul la Campionatul European U18, am luat argintul la Campionatul European U16, cred că pot spune că Belgia are generaţii bune! În trecut am avut generaţia Annei Wauters şi între această generaţie şi cea de acum a fost o pauză, dar acum cred că vă puteţi aştepta ca Belgia să însemne ceva în viitor

Ai idoli în baschet?

Idolul meu a fost mama mea, deoarece am vrut mereu să fiu mai bună decât a fost ea, însă acum cred că am ajuns la acel punct. Nu am un idol anume, se schimbă tot timpul, îmi plac jucătorii care au un joc frumos şi simplu. Aceia sunt favoriţii mei... Dar nu vă pot da un singur nume...

Ce părere ai despre Ann Wauters? A fost numărul 1 în Europa de 5 ori în carieră şi joacă pivot. Te-ai întâlnit cu ea vreodată?

Am jucat cu ea în echipa naţională, ceea ce a fost foarte frumos. Ea este o stea in baschet, deci a fost o onoare să joc alături de ea. Am învăţat multe atunci de la ea.

Foto flash, 1, 4, 5: Andor Marton
foto 2,3: Bart Vandenbroucke

Continuarea interviului va fi publicată miercuri, 4 ianuarie, ora 0:00 ...