Dragoş Curtifan şi Emil Şteţca de la Labradors Basketball au participat la “International Youth Level Coach Clinic, Cremona-Italy 2012”, un curs dedicat antrenorilor de copii şi juniori. Organizatorul, Federaţia Italiană de Baschet, a invitat lectori de marcă:

• Ganon Baker – fondator al Ganon Baker Basketball, ambasador Nike Skills Academy şi antrenor personal al unor jucători din NBA – Kobe Bryant, LeBron James, Amare Stoudemire, Chris Paul, Vince Carter etc.
• Aito Garcia Reneses – ex antrenor al echipelor Badalona, Barcelona şi al Echipei Naţionale a Spaniei
• Francesco Cuzzolin – strength & conditioning coach şi director al Echipelor Naţionale ale Italiei
• Giordano Consolini – coordonator al programelor de juniori din cadrul clubului Virtus Unipol Bologna
• Antonio Bocchino – antrenor principal al Echipei Naţionale a Italiei U16
 • Franco Casalini – ex antrenor al echipei Olimpia Milano, actualmente comentator sportiv

Prezint mai jos un scurt raport despre acest clinics, care sper să fie de ajutor şi altor antrenori din România care se gândesc să participe în viitor la cursuri organizate de Federaţia Italiană de Baschet.

Argumente PRO CLINICS
• Participare masivă şi antrenori interesaţi
• Clinics dedicat antrenorilor de copii şi juniori
• Lectori foarte buni (cu exceptia unuia, Franco Casalini). Binenteles capul de afiş fiind Ganon Baker!!!!!
• Se organizau sesiuni de întrebări după fiecare curs
• Chiar dacă nu s-au organizat formal discuţii între cursanţi, cursul a fost un bun prilej de a stabili noi contacte
• Organizatori foarte dispuşi să ajute administrativ toţi cursanţii, în special pe cei care veneau din alte ţări
• Cursul a fost comprimat în două zile, fapt care a scăzut şi costurile indirecte de participare
• Temele alese au fost foarte bune:
o Pregătire fizică, în special dezvoltarea vitezei şi a forţei la juniori FĂRĂ RIDICARE DE GREUTĂŢI
o Importanţa “fundamentalelor” la copii şi juniori
o Pregătire specială pe posturi (juniori U17 şi mai mari)
o Principii de atac contra zonei (juniori U17 şi mai mari)
o Trecerea de la juniori la seniori (definitivarea procesului ce a consemnat succesul baschetului din Spania)
o Apărarea pressing pe tot terenul
o Blocajul şi ieşirea din blocaj
o Jocul fără minge (demarcarea, cut-uri etc.)

Argumente CONTRA CLINICS
• Nu s-au organiat în mod formal “mese rotunde“ pentru cursanţi (probabil datorita comprimarii cursului în 2 zile)
• Jucătorii din grupa de demonstrație nu înțelegeau explicațiile în engleză, ceea ce a îngreuiat munca lectorilor
• Traducerea nu a fost pe tot parcursul cursului satisfăcătoare, dar a fost totuşi ok
• Unul dintre lectori a ţinut antrenamentul/prelegerea în blugi... şi nu doar ţinuta lui a lăsat de dorit. Se pare că aparenţele nu înşeală; cine nu a acordat respectul cuvenit faţă de echipamentul de lucru, nu a reuşit să se ridice la nivelul dorit nici pe partea de esenţă a mesajului (lucrurile se leagă, nu poţi să fii parţial profesionist). A fost probabil excepţia care confirmă regula în ceea ce priveşte lectorii acestui clinics.

Concluzie generală
Toţi lectorii au avut acelaşi mesaj final, la nivel de copii şi juniori să se pună accent pe formarea jucătorilor şi nu pe scor. Scorul trebuie să înceapă să devină important la grupele de U17 şi mai mari, dar şi atunci ca antrenor trebuie să îţi doreşti să câştigi meciuri pentru că ai jucători mai bine pregătiţi decât adversarul şi nu pentru simplul fapt că speculezi slăbiciunile specifice vârstei (de exemplu nu apărarea de tip zonă trebuie să îţi câştige meciul, ştiind că la nivel de copii şi juniori procentajele aruncărilor de la arcul de 3p sunt mici).
Cel mai tare m-a impresionat simplitatea şi pragmatismul metodelor de antrenament prezentate pentru dezvoltarea vitezei de execuţie şi a deciziei (cu sau fara minge) la nivel de copii şi juniori.

O remarcă specială pentru Ganon Baker, un adevărat ”show man” în sens pozitiv. Iată mesajul său pentru Labradors Basketball:

Recomand antrenorilor din România să meargă cu încredere la cursurile organizate de Federaţia Italiană de Baschet deoarece participarea a fost o investiţie foarte bună. Salut şi ideea FRB de a publica info despre acest curs pe site-ul propriu (anunţ fără de care probabil nu aş fi auzit de acest curs).

Închei acest raport cu un citat: “Personal, eu sunt mereu gata să învăţ, deşi nu-mi place întotdeauna să mi se dea lecţii” Winston Churchill. Am să încerc să explic citatul, pentru a nu crea confuzii. Participanţii, fie ei lectori, organizatori sau cursanţi, formau o masă foarte eterogenă. Totuşi climatul era unul prietenos în care fiecare persoană îşi trata semenii cu respect chiar dacă unii au fost mari jucători sau sunt actualmente mari antrenori. De asemenea persoanele din cadrul Federaţiei Italiene de Baschet, indiferent de funcția pe care o ocupau, erau prietenoşi, comunicativi şi dornici tot timpul să îşi ajute invitaţii. Întrebările de orice natură erau bine venite și tratate cu respect. Acest climat este unul perfect pentru a te şcoli. Nu ştiu dacă şi în baschetul italian de zi cu zi este acelaşi climat, dar cert e că la acest curs TOŢI participanţii păreau că sunt trataţi la fel, iar atitudinea generală era una de parteneriat. Ȋn aceste condiţii, indiferent de personalitatea pe care o ai, poţi câteodată să accepţi şi faptul că cineva îţi dă lecţii. Dar repet, italienii prin modul în care au organizat acest clinics au reuşit să te convingă. Lectorii, temele alese, atitudinea organizatorilor etc. au fost argumentele care te convingeau. Se pare că în Italia s-a înţeles că a polariza o masă mare de oameni/​cluburi nu este un merit ci este o “atribuţiune de serviciu” dată de natura instituției sau de funcţia ocupată în instituția respectivă, iar de aici demerg probabil şi abordările de parteneriat dintre organizatori-cluburi-antrenori-lectori​ etc.