Deseori suntem tentaţi să analizăm performanţele ofensive ale echipelor de baschet din prisma punctelor marcate pe meci însă acest indicator este puţin relevant atunci când vrem să analizăm cât de eficient este atacul unei echipe.

Dat fiind că numărul de puncte înscrise într-un meci de o echipă este dictat de tempoul jocului indicele care descrie cel mai bine eficienţa ofensivă a unei echipe este cel al punctelor marcate pe posesie.

Astfel într-un un joc alert, între două echipe care practică aşa numitul “run and gun”,  numărul de posesii total va fi unul foarte mare ceea ce va duce, inevitabil, la un număr mai mare de puncte înscrise decât într-o partidă dintre două echipe care adoptă sisteme de joc bazate pe atacuri lungi, aşezate cu atenţie.

Dean Smith aprecia în cartea sa “Basketball – multiple offense and defense” că într-un meci foarte bun din punct de vedere ofensiv o echipă ar trebuie să se apropie cât mai mult de media de 2 puncte marcate pe posesie iar din punct de vedere defensiv trebuie să reducă atacul adversarilor la zero puncte pe posesie.

Numărul de posesii al unei echipe într-un meci se poate calcula cu următoarea formulă:

Nr. Posesii = Nr. Aruncări din acţiune – Nr. Recuperări Ofensive + Mingi pierdute + 0.4*Nr. Aruncări libere  

Coefientul de 0.4 se aplică numărului de aruncări libere deoarece din punct de vedere statistic doar 40% din aruncările libere din timpul unei partide finalizează o posesie.

Coeficientul de eficacitate ofensivă reprezintă raportul dintre punctele înscrise de o echipă pe meci şi numărul total de posesii pe care aceasta l-a avut.

Un clasament al echipelor din Divizia A Masculin în funcţie de numărul de puncte marca te pe posesie arată astfel:

Cu excepţia Stelei şi Sibiului, care nu au disputat încă meciul din tur, toate echipele au câte 16 partide disputate.

Ca şi în clasamentul bazat pe numărul de victorii şi înfrângeri al fiecărei echipe, şi în această statistică pe primul se află Gaz Metan Mediaş chiar dacă aceştia au şi cele mai multe posesii pe meci (79,59). Nu este de mirare având în vedere faptul că elevii lui Bruno Soce sunt pe primul loc la recuperări ofensive pe meci (15,44 reuşite) şi pe locul 2 la procentajele la aruncările de 2 şi 3 puncte cu 56,1%, respectiv 34,44%. De asemenea numărul de aruncări libere încercate pe meci, 28,44,  este al doilea din Divizia A.

Steaua Bucureşti iese în evidenţă prin numărul mare de puncte pe meci, 82,80, dar mic de posesii, 74,37. Chiar dacă în tur steliştii l-au folosit pe Fortson pe postul de conducător de joc şi au lăsat impresia că joacă foarte rapid practic singurulele momente în care steliştii au forţat aruncare au fost cele de contraatac. Altfel majoritatea echipelor pe care le-au întâlnit s-au apărat mare parte din meci zonă pentru a-i putea controla mai bine pe Virgil Stănescu şi Virgil Căruţaşu sub panouri iar o astfel de defensivă nu face altceva decât să încetinească atacul advers. Apărarea zonă a adversarilor s-a revăzut şi în media recuperărilor ofensive pe meci ale steliştilor. Aceştia sunt pe locul 3 în acest clasament cu 12,13 recuperări ofensive pe partidă iar dacă ţinem cont şi de faptul că au cel mai bun procentaj la aruncările de 3 puncte din Divizia A, 34,81%, atunci numărul de puncte pe posesi este perfect explicabil.

Cu 1,11 puncte pe posesie CSU Ploieşti împarte cu Steaua poziţia a doua a clasamentului eficienţei ofensive. Graţie atacurilor aşezate cu atenţie şi a experienţei majorităţii jucătorilor campioanei, Ploieştiul are un număr mic de posesii pe meci, doar 76,13, a 12a poziţie într-un astfel de top iar procentajele la aruncările de 2 puncte (59,59%) şi numărul mic de aruncări de la distanţă încercate pe meci (18,21 încercări, locul 13 din acest punct de vedere) explică coeficientul respectiv.

Craiova, Iaşiul, Miercurea Ciuc şi Braşovul ocupă ultimele 4 poziţii ale topului de mai sus.

Aceste cifre se datorează în special procentajelor foarte slabe atât la aruncările din acţiune cât şi la libere pe care echipele le-au avut de-a lungul turului de campionat.

Rezultatele Braşovului pot fi puse pe seama lipsei de experienţă a jucătorilor, CSU Cuadripol folosind pe tot parcursul sezonului doar un singur străin, Bubanja, în rest doar tineri jucători autohtoni. În schimb la Craiova si Miercurea Ciuc cifrele statistice denontă o meteahnă mai veche a echipelor de baschet din Romania, şi anume aducerea multor jucători americani “ieftini” care folosesc prilejul de a juca în Divizia A doar pentru a-şi  mări mediile de puncte marcate pe meci, cel mai important lucru în CV-ul lor.

Credite foto: bcmures.ro