CN U13 - Componența și locul de desfășurare al grupelor din cadrul Turneul 2
4 ani în urmăAndra Mandache, înaintea meciului din EuroCup: „În campionat nu au posibilitatea să-și folosească toate străinele”
4 ani în urmăBCM U Pitești câștigă a doua partidă consecutivă în propria arenă
4 ani în urmăSCM Timișoara, victorie categorică împotriva lui CSM Târgu Jiu
4 ani în urmăBC CSU Sibiu trece în mod clar și de CSM Focșani
4 ani în urmăAntrenorul emerit Dumitru Lecca se caracterizeaza simplu, drept un om care a făcut toată viața un singur lucru: baschet. A fost jucător divizionar A la Progresul și Academia Militară, antrenor la Academia Militară, ICED și Steaua, la loturile de juniori, tineret și seniori ale Romaniei, la selecționata București.
Începând cu această săptămână, profesorul Lecca a devenit colaboratorul totalbaschet.ro, iar primul său material se referă la adaptarea la baschet a unei teze cu titlul Inteligența multiplă în sportul de performanță.
---------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pe 18.01.2012, Societatea Romana pentru Educatie Fizica a organizat la A.N.E.F.S. o masa rotunda cu tema: Inteligenta multipla in sportul de performanta.
Referatul asupra temei a fost prezentat participantilor de prof.universitar Adrian Dragnea.
Avand in vedere importanta deosebita a temei, in calitate de participant la acest eveniment, doresc sa va impartasesc cateva opinii.
Intr-o epoca in care performantele sportive cresc necontenit, cad unul dupa altul recordurile in sporturile individuale, se modifica in ritm nemaintalnit aspectul jocurilor sportive, este evident ca trebuie sa ne punem problema pana unde mai pot progresa aceste performante si pe ce cai. Sigur, progresul actual se infaptuieste, in principal, pe componenta fizica. Mai multa forta, mai multa viteza, mai multa rezistenta. Tot cu certitudine insa exista si niste limite biologice peste care e greu de imaginat ca se va putea trece. Iata de ce multi cercetatori se indreapta acum spre componenta mentala, mai putin se pare speculata pana in prezent, si, prin cale de consecinta, mai putin epuizabila.
Iata contextul in care tema aleasa de prof. A.Dragnea este de mare actualitate. Mult timp, in mod traditional, se considera valabil conceptul despre inteligenta a lui John Caroll care limita definitia inteligentei la “capacitate senzoriala”, eliminand astfel capacitatile fizice. Il completeaza Freeman, dupa care, inteligenta era “capacitatea senzoriala de recunoastere perceptuala, rapiditate, nivel de flexibilitate al asociatiilor, imaginatie, rapiditate a raspunsurilor.” Definitia ramane insa in sfera unei capacitati cognitive uniforme, data prin nastere.
Revolutionand aceste concepte, apare in 1983 profesorul Howard Gardner de la Universitatea Harvard care, in lucrarea sa: The Frames of Mind, lanseaza noul concept revulotionar de inteligenta multipla.
Conform teoriei sale inteligenta este: “abilitatea de a rezolva probleme sau de a crea produse, valorizate de catre una sau mai multe culturi”.
Toate fiintele umane poseda 9 tipuri de inteligenta, dupa cum urmeaza:
- verbal – lingvistica = abilitati verbale bine dezvoltate si sensibilitate la sunete, ritmul, sunetul cuvintelor;
- logico – matematica = abilitatea de a gandi conceptual si abstract si capacitatea de a discerne modele logice sau numerice;
- muzicala = abilitatea de a produce si aprecia ritm si timbru;
- spatio – vizuala = capacitatea de a gandi in imagini si reprezentari, de a vizualiza cu acuratete si abstract;
- kinestezica = abilitatea de a-si controla miscarile corpului si de indemanare in manipularea obiectelor;
- interpersonala = capacitatea de a detecta si raspunde in mod adecvat la starile, motivatiile si dorintele celorlalti;
- intrapersonala = capacitatea de a fi constient si conectat la sentimentele interioare, valori, convingeri si procese de gandire;
- naturalista = abilitatea de a recunoaste si de a categorisi plante, animale si alte obiecte din natura;
- existentiala = sensibilitatea si capacitatea de a aborda intrebari profunde despre existenta umana.
Ultimele 2 tipuri de inteligenta au fost adaugate de profesorul Howard Gardner in lucrarea: Inteligence Reframed (1999).
Potrivit teoriei sale toate fiintele umane au inteligenta multipla. Aceste inteligente au sediul in arii diferite ale creierului si pot functiona fie independent, fie impreuna. Fiecare persoana are o alcatuire individuala proprie. Aceste tipuri de inteligenta pot fi alimentate si intarite sau ignorate si slabite.
Plecand de la aceste consideratii, profesorul A.Dragnea, cu multa generozitate, a apreciat ca toate tipurile mentionate se valideaza in procesul performantei sportive. De aici si concluzia necesitatii abordarii lor in procesul de pregatire pentru aportul cel pot aduce la cresterea performantei.
Particularizand la baschet imi permit unele opinii personale.
Regasirea tuturor tipurilor de inteligenta multipla in fenomenul performantei sportive poate fi demonstrata , asa cum a si facut-o profesorul A.Dragnea, cu mentiunea sustin eu, ca se extinde mai mult asupra tehnicianului de cat a performerului. Cel din urma, in afara faptului ca specificul activitatii sale,care genereaza performanta, are un cadru toretic mai restrans se confrunta si cu cu o alta limitare importanta, cea a bugetului de timp.
De aceea, plecand si de la constrangerea metodica importanta a modelarii pregatirii care impune o optimizare a mijloacelor si ne ignorand limitele impuse de bugetul de timp, pentru baschet, eu consider ca trebuie sa fim preocupati si sa includem in obiectivele de pregatire doar perfectionarea inteligentelor kinestezice si interpersonala.
Sigur nu se poate face abstractie de existenta tuturor celorlalte tipuri de inteligente si de eventalele lor interdependente, dar ca obiective de pregatire cele doua mentionate mi se par, realist, suficiente.
Problema nu este insa rezolvata cu aceasta abordare. Ramane intrebarea decisiva cum realizam aceste obiective. Pana acum aveam, conform teoriei traditionale, de calculat I.Q.-ul si apoi sa tinem seama de valoarea sa prin abordarea individului functie de aceasta valoare.
Acum, dupa teoria lui Gardner, ni se confirma posibilitatile practice de crestere a valorii acestor parametrii. Avem si o cercetare recenta a profesorului francez Shalice potrivit caruia: „in cortexul prefrontal se afla sediul sintezelor mentale si al conduitelor intentionate”, probabil cel mai important pentru noi.
Revine stabilirea instrumentelor concrete cu care sa punem in practica aceste revolutionare cercetari.
Prima problema este etalonarea acestor tipuri de inteligente la subiectii ce ne intereseaza. Pana acum, singura modalitate gasita in materiale de specialitate, o constituie chestionarul. Exista astfel de programe, dar cred ca cercetarile pentru determinari mai exacte nu pot si nu trebuie sa intarzie.
Privind metodele si mijloacele de crestere a valorii tipurilor de inteligenta care ne intereseaza, pentru moment, dupa cunostintele mele, ele sunt destul de rudimentare.
Plecand totusi de la realitatea factorului limitativ pe care il reprezinta bugetul de timp, mai ales in tara noastra unde precaritatea bazei materiale amplifica acest factor, abordarea pe principiul complexitatii a factorilor antrenamentului cred ca este solutia optimala.
Asta inseamna, deocamdata, pentru tehnicieni, o preocupare in plus de a stimula, in cadrul unor exercitii cu teme fizice sau tehnico-tactice, si participarile mentale ale sportivilor. Cunoasterea exacta a sferei de actiune a celor doua tipuri de intelegenta mentionate si a certitudinii ca ele pot fi perfectionate poate, pentru moment, cu creativitate, sa ofere solutii.
Sigur, concluziile profesorului Howard Gardner despre unicitatea individuala a acestor tipuri de inteligenta trebuie sa constituie pentru tehnicieni un semnal important vizand evaluarea subiectilor si predarea diferentiata a obiectivelor functie de aceasta evaluare. Existenta la jocul nostru a temelor individualizate poate constitui un sprijin important.
Am convingerea ca talentul si inventivitatea tehnicienilor nostrii poate rezolva problema. Important e sa avem convingerea ca aceste tipuri de inteligenta exista, ca cele care ne intereseaza primordial pot fi educate si ca progresul inregistrat este in folosul performantei.
Cert, cu timpul, stiinta ne va oferi mijloace mai performante de a implementa programe noi si speram si societatea posibilitati materiale mai mari spre a le putea aplica si folosi.
1 comentariu la aceasta stire:
propunere
cu 13 ani în urmă (16.02.2012) RaspundeDl. Lecca vreau să vă felicit pentru modul de abordare! Însă trebuie verificat tot! Formați grupuri (contro, placebo, experimental), aplicați testele pe cele două dimensiuni, implementați programe pe baza teoriei la grupul experimental, implementați un program fals la grupul placebo iar grupul de control aplicați un program normal. După o perioadă re aplicați testele. Rezultatele vor susține sau nu teoria (testul T). Dacă nu verificăm teoriile ele rămân doar filozofii iar acțiunile bazate pe filozofie nu este știință... ea înseamnă religie și nu aduce performanță.
Este necesar să vă autentificaţi pentru a putea introduce comentarii.
Daca nu aveţi cont puteţi să accesaţi crearea unui cont nou.
Este interzisă folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoană, autor, articol, afişarea de anunţuri publicitare, jigniri, trivialităţi, injurii aduse celorlalţi cititori sau autori ai altor comentarii. Ne rezervăm dreptul de a cenzura și şterge integral cometarii și interzicerea dreptului de a posta pe site, prin banarea / blocarea IP-ului dvs. BASCHET.RO nu răspunde pentru conţinutul postat de utilizatori în rubrica de comentarii, această responsabilitate revenind integral autorului comentariului.
După ce au fost postate, comentariile nu mai pot fi șterse sau modificate de către autorii acestora!