Ionuț Georgescu, președintele executiv al CSU Asesoft Ploiești, a vorbit pentru cititorii TotalBaschet pe larg despre sezonul competițional 2011/12 precum și despre viitor, atât la echipa de seniori a clubului pe care îl conduce, cât și în sectorul juvenil. La 24 de ani, vârstă pe care o va împlini în luna iulie, Georgescu este cel mai tânăr conducător de club din sportul românesc devenit campion național.

Cum evaluezi sezonul 2011/12 pentru CSU Ploiesti la nivel de Divizia A?

Consider ca a fost cel mai complex si mai captivant sezon, din ultimii ani, pentru CSU Asesoft si pentru fanii echipei. Asta s-a vazut, cred eu, si in bucuria noastra de la final, care a aratat mai mult ca o descatusare. Dupa titlul pierdut la Cluj, am reinvatat sa ne bucuram de victorii si de trofee. Ne-am dorit enorm sa triumfam din nou si am reusit acest lucru ca o echipa, ca o familie.
Sezonul a fost unul cu multe incercari si nenumarate teste pentru fiecare dintre noi. Desi au existat suisuri si coborasuri, panta ascendenta pe care am pornit din iarna a facut ca Asesoftul – dintr-o echipa ignorata si subestimata, in tur, de foarte multa lume – sa redevina o „sperietoare”. De cum am inceput play-off-ul, am simtit multi ochi atintiti asupra noastra. Lumea incepuse sa-si dea seama ce avea sa urmeze, intrucat altii aratau deja oboseala, iar noi motivare si pofta de joc.
Sezonul 2011-2012 ne va ramane intiparit in minte, multi nu-l vor uita niciodata, dar el a trecut deja in istorie si trebuie sa ne gandim la viitor pentru a mai avea ocazia de a ne bucura asa cum am facut-o cu putin timp in urma.


Din ce motiv echipa a avut atat de multe probleme in prima parte a sezonului?

Noi am inceput cu o echipa buna, valoroasa, de perspectiva… Dupa doua infrangeri, am strans un numar mare de victorii si nu se preconizau probleme. Ce-i drept, nu am avut o rotatie prea mare, iar asta s-a simtit in momentul in care Mike Jones s-a accidentat intr-un meci deja castigat (partida de la Medias, adjudecata cu 20-0). Mike era omul prin care speculam bresele ce apareau in apararea adversa in momentul in care doi jucatori strangeau la Burlacu. Nemaiavand un shooter veritabil in echipa, media de puncte a scazut, procentajul de la distanta la fel, iar la un moment dat nu mai gaseam solutii pe faza ofensiva. In acea perioada am incercat sa ne intarim sub panouri cu Anton Kazarnovski, dar nici el nu ne-a putut ajuta prea mult in conditiile in care Burlacu a fost suspendat, Szijarto si Dzambic accidentat si tot asa… Am terminat pe locul al 7-lea, nu am avut tihna de sarbatori, dar apoi ne-am pus pe treaba, am tras semnalul de alarma si am adus 4 jucatori care au dat echipei incredere, siguranta, au adus un plus de valoare si au crezut impreuna cu noi.
Zicala „tot raul spre bine” cred ca ni s-a potrivit. Daca Mike nu s-ar fi accidentat, probabil am fi terminat turul in frunte si nu am fi facut atatea mutari, considerand ca totul e ok. Oricum, s-au luat niste decizii bune pe termen foarte scurt, iar Dado Arnautovic si-a incadrat perfect noile achizitii in sistemul pe care il gandise.

Crezi ca se putea obtine mai mult de la sezonul recent incheiat, ma refer in primul rand la parcursul in Cupa Romaniei?

Meciul tur de la Timisoara, pierdut la acea diferenta incredibila, fara Burlacu, Cepulis, Tica si Dzambic, a fost de cosmar. Returul insa a fost dovada clara ca la Asesoft incepuse schimbarea la fata. Cupa Romaniei ramane un obiectiv ratat in ultimele trei sezoane. Ma bucur insa pentru Timisoara, Medias si Pitesti, ultimele castigatoare ale trofeului, intrucat Cupa inseamna ceva important in palmaresul lor, fiind totodata o incununare a investitiilor. Mai mult, pentru Pitesti inseamna o participare in Cupele Europene si sansa de a se duela cu noi pentru un trofeu pus la bataia in premiera, Supercupa Romaniei, pe 21 septembrie, probabil, la Bucuresti, in Polivalenta.
Altfel, sper ca in sezonul viitor sa le dam fanilor nostri ocazia sa cante: ~A venit Cupa la Ploiesti~.

Cum a fost acest sezon prin prisma faptului ca nu ati jucat in sala voastra? Cum a fost la Brazi?

Desi am facut-o in fiecare interviu, nu voi inceta sa le multumesc oamenilor din Brazi, factorilor locali si domnului primar Radu Leonas pentru tot ce au facut pentru noi. Baschetul in Brazi a devenit un fenomen, iar Asesoftul o echipa extrem de iubita. Mai mult ca sigur vom incepe sezonul viitor tot acolo, iar cand ne vom intoarce acasa, in Ploiesti, vom lasa comunei Brazi trei echipe de baschet juvenil, urmand a mai organiza in sala de acolo turnee oficiale si amicale. Anul acesta am disputat meciuri de Divizia A, B, U23 si doua turnee finale de U15 (fete si baieti) si U18 (masculin).
Totusi, mutarea la Brazi a fost o problema, o situatie atipica pentru o echipa obisnuita cu sala ei, cu orasul, cu un numar mare de fani la fiecare meci. Tin minte ca pana sa ne mutam m-a sunat un jurnalist de la Gazeta Sporturilor si m-a intrebat ce parere am de faptul ca Asesoft are o medie mai mare de spectatori pe meci decat Dinamo la fotbal.
Conteaza mult sala in care joci! Pentru comunitate, pentru jucatorii straini pe care ti-i aduci, pentru sponsori, televiziuni etc. Altfel vin suporterii catre baschet cand joci in oras, altfel se simt sarbii si americanii cand joaca in fata unei sali pline (atat jucatorii tai, cat si adversarii), altfel iti negociezi contractele si vinzi publicitate… In plus, costurile de organizare au fost mai mari. Si cele zilnice, naveta Ploiesti-Brazi de doua ori pe zi nefiind deloc ieftina. Nu mai vorbesc ca a trebuit sa mutam grupele de copii si juniori in aceeasi sala.
Una peste alta, am reusit sa facem performanta si in aceste conditii. Si am bucurat niste oameni care vor fi de acum legati de baschet si de ceea ce inseamna CSU Asesoft.

La nivel juvenil ati obtinut locul 3 la U18 si U16. Esti multumit de rezultatele obtinute de CSS Ploiesti in acest sezon?

Nu doar de medalii in sine, ci de faptul ca vin din urma niste copii talentati, pe care eu ii vad la echipa mare daca se vor tine de treaba. Ii mai felicit o data cu aceasta ocazie si ii astept la premiere cu ocazia celei de-a doua editii a „Galei baschetului ploiestean”. In sfarsit, rezultatele ne permit si noua sa organizam un asemenea eveniment, incurajator pentru copiii pe care ii crestem.
Raman totusi la parerea ca se putea mai mult, la ambele categorii de varsta. Din pacate, in semifinale, ne-a lipsit in acest an daruirea totala pentru a intra in lupta pentru aur, la ambele categorii de varsta. Este o trasatura pe care am remarcat-o cu regret la multi jucatori pe care i-am vazut la aceste turnee finale. Spiritul acela de sacrificiu si rautatea care sa-ti permita sa-i insuflii adversarului teama. Putini juniori romani au aceste calitati. Sunt prea multi cei care trateaza baschetul usor dar vor sa fie luati in serios si sa faca pasul catre „liga mare”. Si multi dintre acestia au calitati ce-i recomanda pentru acest sport, dar…

Ce parere ai despre viitorul baschetului prahovean? S-au facut progrese vizibile din acest punct de vedere in ultimii ani. Cand crezi ca veti putea folosi, in rotatia de baza la nivel de Divizai A, jucatori produsi in propria ograda?

Politica in ceea ce-i priveste pe juniori s-a schimbat mult la Ploiesti in ultimii doi ani, atunci cand Asesoft se implica doar la nivel de Divizia B. Si asta a adus rezultate foarte rapid. S-au facut trialuri si s-au cooptat in echipele de juniori ale CSS si Asesoft cativa jucatori de perspectiva, care sunt acum si la loturile nationale. Am mers prin judet pentru a juca meciuri demonstrative, in ideea de a promova baschetul si brandul Asesoft. Prin asta, am adus fani la sala dar si copii care au venit la noi pentru a invata baschetul.
Colaborarea cu CSS-ul a adus Ploiestiului 4 medalii in 2 ani: U18 – argint anul trecut, bronz acum, U16 – doua de bronz. De asemenea, parteneriatul cu Colegiul National IL Caragiale, acolo unde ne-am inscris majoritatea sportivilor, a adus alte doua medalii: aur la Olimpiada Sportului Scolar (gimnaziu, in 2011) si argint in acest an, la licee.
Am sustinut formarea unor clase cu profil de baschet, iar dupa ce la nivel de gimnaziu s-a reusit acest lucru (Scoala nr 8 Grigore Moisil), acum se vrea si la nivel de liceu (Colegiul National Mihai Viteazu).
CSU Asesoft mai vrea o medalie pentru Ploiesti la U23, chiar daca Federatia a tratat superficial aceasta competitie in primul ei sezon, ducand turneul semifinal si final la sfarsitul lunii august. Nu au inteles ca asta e competitie de seniori, iar unii jucatori termina contractele, toti iau vacanta si asa mai departe... Noi la U23 suntem neinvinsi si ne vom bate cred cu Timisoara si Pitesti in mod special. Folosim cam aceeasi echipa de la Divizia B, acolo unde am terminat pe locul al doilea sezonul regulat. Am creat aceste doua echipe pentru a le oferi meciuri atat juniorilor, cat si divizionarilor A, care evolueaza mai putin in primul esalon. Intentionam sa facem asta si in sezonul viitor.
In fine, avem o echipa de U13 care s-a calificat la semifinal, iar la vara vom merge la Campionatul National de Mini si Baby Baschet cu 5 echipe, noi colaborand si cu o scoala noua de baschet ~AlphaStar.
In acest moment, la Asesoft, vorbim de patru jucatori ploiesteni: Vlad Negoitescu (campion universitar in ultimii doi ani, cu ASE-ul), Vlad Dumitrescu, Adrian Movileanu si Vlad Dogaru. I-am mai cooptat pe Andrei Lupusara (Galati), Madalin Dinca (Focsani) si pe Matei Nuna (Cluj/Canada), dar si ei vor avea mult de tras fiindca din spate vin copii buni, mici de varsta, pe care ii avem in vizor: Andrei Ene (17 ani, 2.03, nationala U18), Andrei Damian (nationala U18), Stefan Neagu (16 ani, nationala U17), Bogdan Popa (14 ani, 2.05, nationala U15) – toti cu premii individuale la ultimele turnee finale. Mai sunt Andrei Cazan, Iosif Stoia si altii pe care Academia de Baschet CSU Asesoft ii monitorizeaza si ii ajuta prin toate mijloacele sa se dezvolte ca oameni si ca sportive.

Poti sa dai un nume de jucator care a atras atentia lui CSU Ploiesti la turneele finale ale campionatelor nationale de juniori din acest sezon?

Din pacate, nu sunt foarte multe nume. La U16 mi-a placut Daniel Tudorache (PHX Galati) si am vrea sa-l aducem la Ploiesti. Stiind asta, ne-a dat vreo 42 de puncte in semifinala si ne-a scos din cursa pentru aur, jucand rau si inteligent, in acelasi timp.
In afara de jucatorii nostri, la U18 mi-au placut Popovici (Iasi), Paun si Matasaru (Pitesti). Oricum, Asesoft nu ar lua niciodata un junior pentru ceea ce arata in el in momentul de fata, la un nivel pe care sper sa-l imbunatatim pentru binele tuturor in anii ce vor urma. Vom cauta sa aducem jucatori tineri pentru ceea ce ei ar putea sa joace la un moment dat, ajutati, antrenati si disciplinati tehnico-tactic. Vom anunta in curand cateva nume.

Ce asteptari ai de la sezonul urmator? (ma refer in special la participarea in cupele europene si eventual la continuarea muncii la nivel juvenil)

Vom continua sa muncim cu juniori, si, in afara de Sorin Hartman si Cornel Alecu, il voi aduce mai aproape de Asesoft pe Ionut Ivan, de la CSS Ploiesti (U16), un antrenor tanar, pasionat, care va avea ce invata pe langa Vladimir Arnautovic. Sunt sigur ca vom avea performante si mai frumoase in sezonul viitor la nivel de copii si juniori.
Din pacate, schimbarea formatului de Eurocup si inlaturarea domnului Nar Zanolin din functia de conducere de la FIBA a agitat un pic apele. Inca nu am primit un raspuns de la Eurocup, noi am trimis toate actele si catre Eurochallenge, iar acum asteptam. Daca nu vom fi invitat in Eurocup (din motivele pe care am vazut ca le-ati tot mentionat si dvs), vom juca 99% direct in grupele Eurochallenge. Ne dorim sa facem o figura frumoas, ne straduim sa formam o echipa competitiva la nivel european si sper sa avem si bafta la tragerea la sorti, de pe 6 iunie. Normal ca vrem sa trecem de grupe si bifam revenirea la Ploiesti, atunci cand sala va fi gata, printr-un meci in Eurochallenge. Deocamdata, analizam variantele de a disputa meciurile la Targoviste sau in Polivalenta (Bucuresti).

Va veti intoarce in Sala Olimpia de la inceputul sezonului 2012/13?

Mai mult ca sigur vom incepe tot la Brazi sezonul. Sper ca Sala Olimpia va fi gata in acest an si ne vom putea bucura de o arena moderna, pe masura echipei si a fanilor ei. Se lucreaza mai cu spor in acest moment, asta e tot ce va pot spune.

Ce parere ai despre modificarile de regulament ce intra in vigoare din sezonul urmator (regula romanului, 6 straini pe foaie, straini la Divizia B)?

Sunt multe de spus dar voi incerca sa fiu succint. Din postura unei echipe care participa in cupele europene si care, intr-un meci din Eurochallenge sau Eurocup, este nevoita sa se supuna regulilor de pe plan intern, vad in regula romanului si in cea cu 6 straini doua initiative care ajuta echipele ce vizeaza performanta in Europa. Intalnim echipe care au voie cu un numar nelimitat de straini sau care nu au o regula a autohtonului. Automat, aceste formatii sunt in avantaj. Tin minte sezonul 2007-2008 din Uleb Cup, cand aveam voie cu 7 straini. Credeti ca daca aveam voie decat 5 mai faceam fata unei Akasvayu Girona, cu Marc Gasol, din postura de castigatoare EuroCup, echipa care a jucat atunci finala ULEB? Sau Hemofarm, Galatasaray, Spirou Charleroi? Desigur ca nu! Si atunci noi am avut o super echipa cu Obradovic, Griffith, Cepulis, Elliott, Hargrove, Gaidamavicius, DeAngelo etc. Si am avut si romani buni care ar fi jucat acelasi numar de minute daca ar fi fost regula autohtonului (de exemplu Virgil Carutasu – cel mai bun recuperator Uleb Cup, sezonul regulat, peste Andre Riddick, „all-time rebounding king” in aceasta competitie).
Pe scurt, romanii care au valoare vor juca aproximativ acelasi numar de minute, vor avea acelasi rol insemnat intr-o echipa si vor castiga bani frumosi. Da, este posibil ca unele salarii sa scada (multe oricum crescusera artificial), dar eu cred ca totul tine de jucatori, de ambitia si de perspectivele lor, nu de sistem si de reguli. Echipele care se respecta vor avea in lot cel putin 4 romani valorosi. Cele care joaca in Cupe 5 sau 6 cu experienta! Va fi un sezon lung si ai nevoie de rotatie. De asemenea, echipele vor incerca sa creasca si tineri (in special pe aceia care se incadreaza pentru regula juniorului, din 2013-2014) si sa-i foloseasca mult atat in meciurile mai usoare, cat si la nivel de B si U23. La fel insa, depinde doar de ei daca vor intra si cu Asesoft sau doar cu Constanta, Timba, Miercurea Ciuc etc. Eu poate vorbesc din punctul nostru de vedere, dar asa vad eu a fi normal! Va dau dreptate daca imi veti spune ca vom avea multe echipe de streetball, cu 6 americani ieftini si 2 romani de duzina. Dar asta tine de manageri si de antrenori. Mie imi pare rau ca nu s-a vrut a se juca U23-ul in sistemul de doua Conferinta a cate 8 echipe. Mai ales ca Digi Sport si-a manifestat intentia de a televiza cate un meci. Vom vedea daca se mai baga la maxim 14 jocuri de echipa intr-un sezon intreg. Dar, si in baschet e dupa posibilitati. Noi intelegem lipsa de putinta, material vorbind, nu o acceptam insa pe cea de vointa, de dorinta spre mai bine.

In ce masura aceste modificari afecteaza sau influenteaza activitatea CSU Ploiesti?

Noi suntem o echipa cu experienta si ne-am adaptat tot timpul bine regulilor impuse de-a lungul timpului. Nu cred ca va fi o problema. Vom incerca sa luam partea buna a fiecarei hotarari luate de Adunarea Generala.

Care este situatia actuala a lui Levi Szijarto? Cand va putea sa-si reia activitatea?

Levente a implinit vineri 30 de ani si acum este bine, sanatos. In doua saptamani are liber la efort, deocamdata merge doar la sala de forta. Discutam cu el extinderea contractului, inca nu am pus la punct toate detaliile, dar in proportie de 90% vom bate palma si ne vom baza pe el cel putin pentru inca un sezon. Este de atata timp cu noi, a devenit cel mai titrat jucator in activitate si sunt sigur ca va trece peste acest hop pe care viata i l-a scos in cale si ca ne va bucura pe toti cu evolutiile sale.

Esti cel mai tanar presedinte de club campion (cel putin) in Romania. Cum te simti in aceasta postura?

Castigarea titlului a insemnat foarte mult si pentru mine. Am trait un sentiment unic desi sunt la Asesoft de aproape 6 ani si am mai pus si eu mana pe cate un trofeu sau o medalie. Aceasta din urma are insa un loc special in vitrina mea si in sufletul meu.
Nu stiu cat de mult conteaza varsta, eu m-am obisnuit sa fiu cel mai tanar pe unde ma duc, inca de pe la 15 ani. Imi vad de treaba, continui sa invat si sa le multumesc celor care au avut si au in continuare rabdarea de a ma invata foarte multe lucruri. Nu doar despre baschet, ci si despre viata.
Ma simt mandru ca fac parte din familia Asesoft si pentru faptul ca mi s-a acordat o incredere pe care am sa incerc sa o rasplatesc tot timpul facandu-mi treaba cat voi putea de bine. In acest moment, cand vorbesc despre viata mea vorbesc despre CSU Asesoft si asta cred ca acest lucru defineste exact ceea ce simt.

Care sunt ambitiile tale de viitor in aceasta functie?

Traind langa oameni care nu au in cap decat sa se autodepaseasca pe toate planurile, nu vad cum mi-as putea dori altceva. Baschetbalistic vorbind, vreau ca in curand sa se vada roadele proiectului cu juniorii, si sa promovam jucatori valorosi spre echipa mare. Iar cei care sunt deja in lotul lui Arnautovic sa ne confirme asteptarile. Imi doresc cat mai multe medalii cu echipele secunde si cat mai multi jucatori selectionati la loturile nationale.
Visez la o sala Olimpia plina si imbracata in alb si albastru, cu suporterii de la Blue Generation in sectorul lor de tribuna, o organizare perfecta, o politica de marketing si de promovare care sa dea rezultate din ce in ce mai bune, si un lung sir de victorii care sa ne conduca spre campionat, Cupa, Supercupa si, Doamne ajuta!, intr-o faza cat mai avansata in cupele europene.